Producerea energiei electrice si termice:
Prezentare Furnizori
   
 
   
   
 
   

 

BARAJE SI HIDROCENTRALE

 

CONSTRUCTII HIDROTEHNICE IN ROMANIA

Cele mai mari hidrocentrale de pe fluviul Dunarea:

Portile de Fier I, cu o putere instalata de 1080 MW

Portile de Fier II, cu puterea instalata de 250 MW

Ambele hidrocentrale sunt exploatate in parteneriat cu partea yugoslava, centralele romana si yugoslava la Portile de Fier I cumuland 2160 MW, iar cele de la Portile de Fier II cumuland 500 MW. Centralele Portile de Fier I si II pot turbina un debit instalat de 8700 mc/s. Centrala Portile de Fier I este amplasata la 15 km amonte de orasul Drobeta Turnu-Severin (inaltime baraj = 60 m , lungime coronament = 1278 m), iar centrala Portile de Fier II (inaltime baraj = 35 m, lungime coronament=412m) la 60 km in aval.
Sistemul Portile de Fier I este una din cele mai mari constructii hidrotehnice din Europa si cea mai mare de pe Dunare. Lacul sau de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se intinde de la baraj pana la confluenta cu raul Tisa (S = 320 kmp, L = 140 km). Lacul cuprinde in principal zona Defileului Dunarii, cel mai mare defileu din Europa, cuprins intre localitatile Bazias si Orsova.

Portile de Fier I,ce are un inalt grad de eficienta: pentru o putere instalata de 1.050 MW si o energie de 5,4 miliarde KWh/anul mediu (printre cele mai importante din Europa), a costat aproximativ 400 milioane dolari SUA, dar produce energie de circa 220 milioane dolari SUA/an, ajungand la statutul de cea mai eficienta investitie din Europa, indiferent de domeniul de activitate. La executia ei s-au folosit cele mai performante tehnologii de executie, din acea perioada: batardou celular, platforme de Long, derocarea sub apa cu ajutorul explozibilului si altele. Primul vas a trecut prin ecluza romaneasca la 3 august 1970, iar primul agregat, de 175 MW, a fost pus in functiune la 14 august 1970.

In toamna anului 1965 este atacata o lucrare de mari dimensiuni pe raul Lotru. La aceasta amenajare, prin concentrarea debitelor si a caderilor s-a ajuns la o solutie de proiect care cuprinde 156 km de galerii de aductiuni secundare, galerii ce transporta in acumularea principala debitele unor afluienti sau rauri din bazinele adiacente, debite ce se uzineaza folosind cea mai mare cadere disponibila in tara, de 809 m. Aceasta amploare a bazinului montan de retentie si lungime de aductiuni, da amenajarii un caracter de unicat pe plan mondial. Barajul Vidra este executat din anrocamente cu miez de argila (h = 121 m)si formeaza in spatele lui un lac de acumulare de 340 mil. mc. Centrala Lotru-Ciunget are o putere instalata de 510 MW. Punerea in functiune a primului hidroagregat s-a facut in anul 1972.

La inceputul anului 1970 s-au inceput lucrarile de pe Somesul Cald, cuprinzand treapta superioara cu barajul de anrocamente Fantanele (92 m) formand in spate o acumulare de 212 mil. mc, o galerie de derivatie de 12,8 km, centrala subterana Mariselu cu o putere instalata de 220 MW, treapta inferioara cu barajul de beton in arc de la Tarnita si centrala de la piciorul barajului avand o putere instalata de 45 MW.

In anul 1972 au fost incepute lucrarile de pe raul Sebes, care sunt compuse din 2 acumulari si 2 centrale cu o putere instalata totala de 300 MW.

O lucrare importanta, realizata in colaborare cu fosta Uniune Sovietica si destinata reducerii inundatiilor in lunca raului Prut, a fost inceputa in anul 1973. Amenajarea Stanca-Costesti a cuprins un baraj din anrocamente cu inaltimea de 45m ce formeaza un lac de acumulare de 1.200 mil. mc volum util si o uzina la piciorul barajului cu o putere instalata totala de .... MW

In 1975 au inceput lucrarile de la Raul Mare in Muntii Retezat. Retezatul este masivul muntos cu cea mai mare umiditate si scurgere din Carpatii Meridionali, cu o retea hidrografica destul de densa, orientata în doua directii. În bazinul râului Mures sunt colectate, prin intermediul Streiului, râurile: Barbat, Serel, Râul Alb, Parosu. Râul Mare, care se varsa si el în Strei, colecteaza râurile: Lapusnicul Mare, Zlata, Rîusor, Nucsoara si Salasu. Partea sudica a masivului este drenata de Jiul de Vest, având ca afluenti Buta, Valea Lazarului si Pilugul. Amenajarile hidrotehnice s-au finalizat în 2000 (barajul de la Gura Apei; captarile râurilor Barbat, Alb, Nucsoara si Râusor; tunelele subterane; salba de microcentrale de pe Râul Mare). Amplasat pe versantul de nord al masivului Retezat, la poalele Rezervatiei si a Parcului National Retezat, barajul de la Gura Apelor este cel mai inalt si cel mai voluminos baraj din tara. Construit din anrocamente cu miez de argila, cu o inaltime de 168 m si cu un volum total de 10,252 mil. mc creeaza conditiile formarii in spatele sau a unui lac de acumulare de 210 mil mc. Si printr-o aductiune de 18.400 m, pune in functiune 2 turbine Francis avand o putere instalata totala de 335 MW si producand o energie electrica in anul hidrologic mediu de 605 GWh/an.

In anul 1981 a inceput executia amenajarii Bistra – Poiana Marului – Ruieni – Poiana Rusca, situata in jud. Caras – Severin, regularizand afluientii din bazinul superior al raului Timis, de pe o suprafata de 670 kmp. Sunt prevazute 3 centrale hidroelectrice subterane (Ruieni, Poiana Marului, sistata pe moment, Raul Alb – total 260 MW) care vor da 522 GWh/ anul hidrologic mediu si 3 baraje (Poiana Marului – anrocamente cu nucleu de argila, 125,5 m, Scorilo – beton in arc sistat pe moment si Poiana Rusca – beton in arc, 75 m). Aductiunea principala Poiana Marului – Ruieni cu o lungime de 9842 m si Di = 4,90 m, a fost pusa in functiune din 1995. Amenajarea hidroenergetica Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca are in componenta 3 caderi cu 3 acumulari, 3 centrale de mare capacitate 3 CHEMP-uri cu o putere instalata totala de 275 MW si o energie medie anuala de 560 GWh/an. Barajul Maru (inaltime = 125 m) : este situat pe drumul ce leaga orasul Otelu Rosu de statiunea turistica Poiana Marului la 8 km, aval de aceasta si 12 km amonte de Otelu Rosu.Centrala hidroelectrica Ruieni : este de tip subteran de mare cadere, echipata cu doua turbine Francis FVM 78 – 326 respectiv doua hidrogeneratoare verticale tip HVS –500 / 164 – 14 . Puterea centralei = 153 MW (2 x 76,5 MW) cu un debit instalat de 55,4 mc/s ( 2 x 27,7 mc/s).

Cel mai mare lac artificial amenajat pe raurile interioare este Lacul Izvorul Muntelui (Lacul Bicaz) pe raul Bistrita, "nascut" in iulie 1960 in spatele barajului inalt de 127 m si lung de 435 m, cu o suprafata de 33 kmp. Lungimea lacului este de 35 km, iar latimea variaza intre 200 si 2000 m, volumul maxim fiind de 1250 miliarde mc si alimenteaza hidrocentrala Bicaz-Stejaru. Pe Bistrita mai sunt 12 lacuri de acumulare in aval de lacul Izvorul Muntelui pe o distanta de 140 km ( un numar de 7 lacuri de acumulare, 36,5 km de canale de derivatie si 12 centrale electrice totalizand o putere instalata de 244 MW).

In anul 1966 afost desavarsita una din cele mai mari lucrari hiodroenergetice din tara: barajul de la intrarea in cheile Argesului. Pentru a asigura volumul de apa prevazut pentru lac, au fost construite baraje, lacuri de acumulare, captari si conducte de aductiune dinspre rauri vecine Argesului: Topologul, Valsanul, Cernatul, Raul Doamnei, Baciu si altele. S-au construit trei lacuri mai mici, pe afluenti, in zona montana si alte 13 lacuri (cu hidrocentrale ), in aval, pana la Pitesti. Hidrocentrala de la Vidraru (220 MW) a necesitat realizarea unui baraj de beton in arc, care in momentul terminarii se situa, prin inaltimea sa de 166,6 m, pe locul 5 in Europa si pe locul 9 in lume, a unui lac de acumulare cu un volum de 465 mil. mc, a unei derivatii principale de 13,3 km, a unei centrale subterane, la Corbeni, cu o putere instalata de 220 MW si a unui sistem de captari si aductiuni secundare de 29 km. Centrala subterana Vidraru este adevaratul “templu“ al amenajarii. Intr-o caverna avand dimensiunile H=31,70 metri, L=67,80 metri si l=16,70 metri, amplasata la 104 metri sub nivelul albiei raului Arges, se afla sala masinilor si transformatoarele de inalta tensiune. Pentru a ajunge la cele patru turbine Francis verticale de cate 55 MW si la cele 7 transformatoare monofazate de 40 MVA, trebuie sa strabatuti cei 104 metri ai putului vertical de 7,20 metri diametru, pe unde a fost de altfel introdus tot echipamentul centralei si apoi cei 132 metri ai unei galerii de acces orizontale cu sectiunea de 33 metri patrati. Turbinele si generatoarele electrice sincrone verticale, care dezvolta o putere de 61 MVA fiecare, asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an. Energia electrica produsa este transportata in exteriorul centralei pana la platforma de la nivelul blocului administrativ prin cabluri de 220 kV amplasate intr-o galerie inclinata de 178 metri lungime, care este utilizata de asemenea, si ca acces secundar in centrala subterana si de aici mai departe, printr-o linie dubla de 220 kV de circa 2 km lungime, pana la statia de transformare Aref de 400/200/110 kV. Galeria de fuga, lunga de 11,9 km, evacueaza apele uzinate la coada lacului de acumulare al centralei hidroelectrice Oiesti, pentru a fi apoi folosite pentru cascada de hidrocentrale de pe raul Arges, pana la Golesti. Dintre aductiunile secundare, cele mai importante sunt Doamnei-Valea cu Pesti de 19,2 km lungime si 2,8-3,2 metri diametru si galeria Topolog Cumpana avand lungimea de 7,6 km si sectiunea de 6 metri patrati. Schema de amenajare a centralei hidroelectrice Vidraru este intregita de centralele Cumpana si Valsan de cate 5 MW fiecare si de barajele arcuite din beton Doamnei (H=33,5 m), Cumpana (H=33 m) si Valsan (H=27 m).

In 1982 la Siriu, pe raul Buzau se incepe executia barajului cu acelasi nume, al doilea ca marime din tara, dintre barajele de anrocamente – 8,8 mil mc cu 123 m inaltime, o aductiune principala de 7746 m cu Di = 3,70 m si o centrala de 42 MW care da o energie de 122 GWh/an hidrologic mediu.

In anul 1988 a inceput amenajarea Jiului la iesirea din defileu. Dintre cele 3 centrale amintim centrala de la Valea Sadului care are o caracteristica diferita fata de celelalte lucrari. Rolul ei este de a retransforma Jiul intr-un rau cu pesti, prin decantarea in lacul de acumulare a suspensiilor carbonifere rezultate de la instalatiile de preparare a carbunelui cocsificabil din amonte. Volumul lacului de 306 mil. mc permit, in extremis, decantarea aluvionara pe urmatorii 3 – 400 de ani, timp in care rezervele miniere se vor fi terminat de mult.

Amenajarea in cascada a raului Olt, incepand din depresiunea Fagaras, apoi in defileul Turnu Rosu - Cozia, continuand in Subcarpati si in zona de campie, cu cele 30 de hidrocentrale, dintre care 6 inca in executie, are o putere totala de 1.088 MW.

Pe raul Cerna se afla lacul de acumulare Cerna (baraj din anrocamente, de 110m inaltime) ale carui ape trec pe sub Muntii Mehedinti spre valea Motrului (lacul Valea Mare), unde s-a comstruit hidrocentrala Valea Mare. Pe Tismana si Bistrita se afla lacuri hidroenergetice, la 5 km amonte de Baile Herculane pe Cerna s-a amenajat lacul Prisaca. Toate aceste amenajari fac parte din sistemul hidroenergetic Cerna- Motru - Tismana. Apele Cernei sunt barate si in zona 7 Izvoare , de un baraj din beton in dublu arc, cu o inaltime de 58,8 m ; 13 m latime la baza ; 3,6 m latime la coronament ; 188 m lungime coronament .Acumularea realizata de baraj se prezinta cu date astfel : volum total = 14,7 mil.mc ; 12,16 mil.mc volum util, suprafata lacului 86,6 ha ; suprafata bazinului de receptie 125 kmp . Centrala Herculane destinata sa prelucreze energia potentiala acumulata in spatele barajului, este de tip semiingropat cu sala masini si camera comanda la suprafata. Este echipata cu 2 grupuri de 2 respectiv 5 MW cu o productie medie de energie de 12 GWh.

  Principalele baraje din ROMANIA:

 

Nr. crt.

Numele barajului

An PIF

Râul

H
[m]

L
[m]

Volum lac
[mil.mc]

Suprafata lac
[ha]

Suprafata bazin
[kmp]

1

GURA APELOR

 

Raul Mare

168,0

464

210,0

411

235

2

VIDRARU

1965

Arges

166,0

305

465,0

1000

286

3

IZVORUL MUNTELUI

1961

Bistrita

127,0

430

1230,0

31000

4025

4

POIANA MARULUI

 

Bistra Marului

125,0

425

96,0

273

204

5

SIRIU

1994

Buzau

122,0

570

155,0

420

681

6

VIDRA

1973

Lotru

121,0

350

340,0

1240

167

7

DRAGAN

1987

Dragan

120,0

424

112,0

292

159

8

RAUSOR

1987

Raul Targului

120,0

380

60,0

190

115

9

CERNA INCHIDERE

1980

Cerna

110,0

266

124,0

300

222

10

CERNA PRINCIPAL

1979

Cerna

110,0

342

124,0

300

129

11

PALTINU

1971

Doftana

108,0

460

53,7

198

334

12

PECINEAGU

1984

Dambovita

105,0

276

69,0

182

103

13

RASTOLITA

 

Rastolita

105,0

340

43,0

117

112

14

TARNITA

1974

Somesul Cald

97,0

237

74,0

220

491

15

VAJA

 

Bistrita

93,0

270

29,4

96

100

16

COLIBITA

1991

Bistrita Ardealului

92,0

250

90,0

314

113

17

FANTANELE

1978

Somesul Cald

92,0

400

225,0

826

325

18

OASA

1979

Sebes

91,0

300

136,0

401

187

19

RUNCU

2000

Mara

90,0

325

26,0

85

85

20

POIANA UZULUI

1973

Uz

82,0

500

90,0

334

420

21

TAU

1984

Sebes

78,0

187

21,0

81

401

22

MANECIU

1994

Teleajen

75,0

750

60,0

192

247

23

POIANA RUSCA

 

Paraul Rece

75,0

280

35,0

139

142

24

GURA RAULUI

1980

Cibin

74,0

330

17,5

68

147

25

BALEIA

 

Baleia

67,0

236

1,7

9

10,5

26

CIRESU

 

Basca Mare

63,0

320

191,0

1142

286

27

BRADISOR

1981

Lotru

62,0

225

39,0

130

759

28

CORNEREVA

 

Belareca

62,0

240

13,8

75

125

29

NEGOVANU

1960

Sadu

62,0

157

6,3

32

360

30

LESU

1973

Iad

61,0

180

28,0

143

89

31

PORTILE DE FIER I

1971

Dunarea

60,0

1278

2100,0

10441

577250

32

GALBENU

1974

Latorita

59,0

170

2,4

17

43,4

33

HERCULANE

1986

Cerna

58,0

190

15,8

78

508

34

CLOCOTIS

 

Bistrita

56,0

155

3,3

72

120

35

VALEA DE PESTI

1972

Valea de Pesti

56,0

230

5,3

35

41

36

BOLBOCI

1985

Ialomita

55,0

500

18,0

100

54

37

PONEASCA

 

Poneasca

52,0

200

8,3

51

52

38

STRAMTORI

1964

Firiza

52,0

198

16,6

113

212

39

VALEA SADULUI

 

Jiu

51,0

7350

305,0

1000

1328

40

JIDOAIA

1977

Jidoaia

50,0

152

0,4

4

105

41

PETRIMANU

1977

Latorita

50,0

190

2,5

21

160

42

CINCIS

1964

Cerna

48,0

220

43,0

260

301

43

CUGIR

 

Cugirul Mare

48,0

120

1,0

15

174

44

MOTRU

1982

Motru

48,0

370

4,8

37

79

45

ZETEA

1993

Tarnava Mare

48,0

520

44,0

234

352

46

GOZNA

1953

Barzava

47,0

25

10,1

60

68

47

SACELE

1975

Tarlung

45,0

709

18,3

148

170

48

TURNU

1982

Olt

44,0

841

13,0

154

14958

49

SOMESUL RECE

1977

Somesul Rece

43,0

122

0,8

6

276

50

STANCA-COSTESTI

1978

Prut

43,0

3000

1290,0

7700

12000

51

BALINDRU (LOTRU AVAL)

1978

Lotru

42,0

103

0,7

6

241

52

OBREJII DE CAPALNA

1986

Sebes

42,0

145

3,5

25

619

53

SECU

1963

Barzava

41,0

136

15,1

734

157

54

FENES

2000

Ampoi

40,0

175

6,5

22

450

55

FRUMOASA

1986

Frumoasa

38,0

500

10,6

81

45,5

56

TILEAGD

1988

Crisul Repede

37,0

14246

52,9

605

1846

57

IGHIS

1978

Ighis

36,0

475

13,4

102

23

58

SURDUC

1976

Gladna

36,0

130

50,0

532

135

59

PORTILE DE FIER II

1984

Dunarea

35,0

412

600,0

5200

579200

60

VALCELE

1976

Arges

35,0

5696

54,8

640

850

61

BACIU

1966

Doamnei

34,0

105

0,7

6

204

62

DRAGANESTI

1988

Olt

34,0

27656

76,0

1000

20079

63

IONESTI

1978

Olt

34,0

14638

24,9

466

17222

64

MIHAILENI

1998

Crisul Alb

34,0

325

10,3

125

233

65

RAMNICU VALCEA

1974

Olt

34,0

2530

19,0

319

15285

66

SOMESUL CALD

1983

Somesul Cald

34,0

131

7,0

78

520

 

Principalele hidrocentrale din Romania:

Centrala

Riul

Puterea inst. (MW)

Puteri unitare (MW)

Acumularea

Vol.stocat (mil.mc)

Perioada p.f.

PORTILE DE FIER I

Dunarea

1050,0

6x175

Portile de Fier

2.400,0

1971

LOTRU CIUNGET

Lotru

510,0

3x170

Vidra

370,0

1972

RAUL MARE RETEZAT

Raul Mare

335,0

2x167,5

Gura Apelor

200,0

1987

MARISELU

Somes

220,5

3x73,5

Fantanele

220,0

1977

VIDRARU

Arges

220,0

4x55

Vidraru

465,0

1966

PORTILE DE FIER II

Dunarea

216,0

8x27

Portile de Fier II

800,0

1985

STEJARU

Bistrita

210,0

6x35

Izvorul Muntelui

1.230,0

1960

 

 

 
   
   

 




Copyright Energie-Gratis.ro Toate drepturile Rezervate.